Partea a patra. Metodologie

Metodologie
Ce este metodologia?
-moduri şi forme de a învăţa;
-aplicaţii practice de cum trebuie învăţat (predat).
Există multe metode. Care e cea mai bună? Cea mai bună nu există, totul ţine de adaptare.
Triunghiul de bază al formării pentru fotbalul juvenil este alcătuit din : copil, antrenor, părinte.
Organizarea unei sesiuni de antrenament
60-90 (min)
Parte iniţială: - partea informativă (importantă).3-4 (min)
- încălzirea. 15-20 (min.), se încheie cu întinderi
Partea principală (40-60min): - urmărirea obiectivelor stabilite.
- trei sau patru exerciţii (analitic, concurs,joc)
Partea finală (10-15min) : - revenirea la calm.
- exerciţii de relaxare ( întinderi).
- parte informativă de final.
Observaţii: partea iniţială trebuie organizată pentru pregătirea celei principale. În funcţie de ce urmează să facă jucătorii, exerciţiile de încălzire se vor focaliza pe anumite grupe de muşchi sau vor fi concepute să nu obosească prea mult.
Erori întâlnite la antrenorii din fotbalul juvenil
- Lipsa unei pregătiri a antrenamentului şi mai degrabă folosirea improvizaţiilor.
- Exerciţii prea puţin motivante: copiii pot avea înclinaţie spre anumite jocuri în funcţie de vârstă.
- Puţin timp de participare folosit: trebuie folosite toate minutele unui antrenament ( profitat maxim), pentru că în general, antrenorii de copii nu dispun de prea mult timp pentru pregătire.
- Puţină intensitate la antrenamente (trebuie transmis un ritm de activitate care se va vedea la meciuri).
- Proastă organizare a muncii.
- Prea multă pălăvrăgeală: explicaţii ample, fără exemple .
- Puţine antrenamente cu şuturi la poartă.
- Activităţi neadaptate nivelului de vârsta al jucătorilor.
- Neevaluarea periodică a muncii realizate (prin observare, nu examen).
Antrenorii trebuie să ţină cont de un anumit aspect: ei aparţin cluburilor şi nu echipelor pe care le antrenează la un moment dat.
În general, în momentul actual antrenorii activează pe categorii de vârsta. Nu se mai foloseşte modelul antrenorului care conduce o echipă de la 10 la 18 ani (seniorat).
Pentru o bună coordonare a activităţii echipelor de juniori în cadrul unui club, este nevoie de un secretar care să facă legătură cu conducerea şi un coordonator sportiv. Acesta din urmă trebuie să realizeze şi sa supravegeheze punerea în practică a unui plan cu bătaie lungă pentru toate echipele de juniori. În felul acesta se poate realiza continuitatea muncii pe parcursul formării fiecărui junior. Astfel, fiecare antrenor în momentul preluării unei grupe va cunoaşte situaţia exactă, cu ce s-a lucrat până la el de către fotbalişti, şi nivelul deţinut de aceştia. Practic, coordonatorul sportiv va deţine o baza de date foarte precisă cu toţi jucătorii legitimaţi şi va putea şti, la momentul oportun, cine trebuie promovat şi când, din rândul copiilor.
Planul propus pentru fiecare sezon trebuie să fie cât mai flexibil cu putinţă (un plan care n-a suferit schimbări pe parcurs, ori a fost excepţional ori mai degrabă prost conceput).
Ex.: Pentru luna noiembrie s-a decis ca două săptămâni să se pună accent pe repetarea şi învăţarea loviturii de cap. Două luni mai târziu, antrenorul observă că jucătorii săi nu stăpânesc această lovitură, şi atunci hotaraste ca săptămâna următoare, deşi avea stabilit un alt exerciţiu (preluarea pe piept, să zicem) decide să-l amâne, şi să reia exerciţiile pentru lovitura cu capul. Important: această modificare trebuie anunţată şi discutată cu coordonatorul sportiv pentru ca acesta să şi-o poată nota în planul sau de pregătire general.
Structura unei sesiuni de lucru (antrenament) trebuie să aibă la baza întotdeauna un obiectiv (nu trebuie lucrat la întâmplare).
De reținut :
Antrenamentele copiilor trebuie sa se facă intotdeauna cu mingea, și intotdeauna alternând ambele picioare!
Trebuie păstrată atenția jucătorilor!
Tehnica este cel mai important element de învățat de către copii (tactica și pregătirea fizica vin abia după ce stăpânesc tehnica).
Viziunea de joc este definita de 3 factori (coordonate):
- minge;
- adversar;
- coechipier.
Orice decizie luata de un jucator trebuie sa tina cont de acesti 3 factori (antrenorul are obligatia sa-l faca sa constientizeze acest lucru).
Recomandat:
-pregătire tehnică si tactică pana la 13-14 ani;
-pregătire tehnică, tactică și fizică începând de la 13-14 ani.
Nota: Acest curs l-am efectuat cu coordonatorul (el însuși antrenor cu experiența) echipelor de juniori a clubului U.E.Figueres (anul acesta a câștigat una din seriile ligii a cincea, dacă nu ma înșel) care are în componenta, în jurul a 15 grupe. Viziunea acestui curs a fost  influențată și prezentata din punctul de vedere al unui astfel de club. Din punctul meu de vedere, acolo unde nu exista o baza umana și materiala atât de ofertanta, încă poate funcționa metoda însoțirii de către același antrenor al unei echipe de juniori pe toată perioada formarii sale. În acest caz antrenorul trebuie sa fie destul de implicat în crearea unui plan propriu de pregătire pe mai mulţi ani și deschiderea aducerii periodice a altor colegi de breasla (în cadrul unui schimb de experienta de exemplu) pentru realizarea unor sesiuni întregi de antrenament.