Universitatea Cluj-Dinamo

Inainte sa-mi adaug opinia am mai aruncat o privire pe ultimile titluri din Gazeta legate de meciul lui Dinamo. Una care mi-a atras atentia in mod deosebit a fost declaratia lui Cornel Dinu. Dupa spusele domniei sale, echipa a jucat un 4-4-2 cu Danciulesci titular, aceste decizii fiind impuse de domnul Badea. Surprins, mi-a revenit instinctiv, un pasaj fonic de la un meci dintr-un alt deceniu, cand Dinamo invingea in Regie pe Sportul Studentesc cu 6-5. Dintr-un sector al galeriei, indiferent de scor sau de jocul echipei se striga: " Cornel Dinu este un Mister !". Desi undeva in adancuri m-a amuzat ironia, am refuzat si-am dezaprobat prin fluieraturi sa iau parte la aceste scandari. Astazi... astazi as ridica o spranceana si-as spune:
Dinamo a jucat un 4-2-3-1. De ce nu putem considera ca s-a jucat un 4-4-2? Pentru ca trebuie sa admitem ca Danciulescu n-a jucat rolul de varf (nici macar al doilea). Danciulescu a facut parte alaturi de Matei si Curtean din linia de trei mijlocasi ofensivi menita sa-i sustina eforturile lui Tucudean de a se infiltra printre aparatorii adversi. O linie mobila, in care jucatorii au facut foarte des schimb de pozitie intre ei. De aici si confuzia comentatorului care spunea la un moment dat ca Matei are o mare libertate de actiune. Nici macar nu putem spune despre Danciulescu ca a jucat ca un varf fals, pentru ca in acest caz ar trebui sa spunem ca Dinamo a jucat cu 3 varfuri false in spatele lui Tucudean.
Acelasi schimb des de pozitii (vorbesc de schimb in latul terenului) l-au facut constant si Munteanu cu Boubacar. De linia aceasta de mijlocasi retrasi! (cred ca e un termen mai potrivit decat defensivi!) ar merita poate sa scriu putin.
Am avut intotdeauna un semn de intrebare in alegerea inchizatorilor de catre Dario Bonetti. Cand vezi doi jucatori in fata aparatorilor centrali ai tendinta imediat sa te gandesti ca sunt inchizatori (sau poate mi se aplica doar mie) . Pentru a fi un astfel de jucator trebuie sa ai calitati defensive bine definite (ex. cuplu inchizatori: X.Alonso, L.Diarra-Real Madrid), ceea ce evident in alegrile lui Bonetti la Dinamo nu se prea regaseste. Daca in cazul lui C.Munteanu am inteles pozitionarea lui ca un concept de playmaker retras, in cazul lui Boubacar mi-a fost mai greu sa deduc ratiunea tactica a asezarii lui. M-am intalnit in Spania cu o dilema oarecum asemanatoare. Am auzit numiti jucatorii din aceste pozitii: pivoti. Desigur, primul meu gand, asa cum folosim noi termenul in romana m-a dus cu gandul la pozitii ofensive, undeva in jumatatea adversa. Se pare totusi ca nu atat pozitia in teren conteaza atunci cand spaniolii isi denumesc jucatorii, cat rolul( functia) pe care il indeplinesc ei. In cazul de fata, pivotul e jucatorul care face legatura intre aparare si atac (chiar daca e mai retras, el este piesa de legatura , un tip care face ordine in jocul echipei ,pune mingea jos cand se leagana aiurea prin aer, are deschideri in adancime luminoase si in general gaseste coechipieri liberi, lucru care ajuta la iesirea de sub presiune).
In concluzie, desi cei doi mijlocasi de care am vorbit, sunt mai mereu retrasi nu cred ca Bonetti i-a vazut vreodata ca inchizatori. Rolul lor e mai degraba de "pivoti". Pentru a nu zapaci pe nimeni, sa spun ca sunt "pivoti retrasi".
Dupa scurta reflectie tactica sa scriu putin si despre meciul propriu zis.
Desigur, fata tuturor comentariilor il vor lua deciziile arbitrilor. Pe undeva e indreptatita o astfel de abordare. Arbitrajul a fost submediocru si a avantajat-o pe Dinamo. Scurt ce cred eu : penalty-urile fluierate gresit, in minutul 15 se putea acorda 11m pentru Cluj (desi caderea a fost mai mult simulata), Boubacar putea primi rosu la hentul din pozitie de ultim aparator in debutul meciului ( aici n-am vazut decat o reluare), golul lui Curtean precedat de un offside.
Spre deosebire de meciul de la Astra cand Dinamo a incercat acelsasi sistem (4-2-3-1) si practic n-a existat in ofensiva, de data aceasta echipa a aratat mai multa consistenta in atac. Au fost destule minute cand Dinamo a reusit sa-si impinga adversarul in propria jumatate , cand mingea a avut o circulatie de mai mult de 4-5 pase in lungul terenului legate. Cu toate acestea au abundat ca si in alte situatii greselile personale. Am avut uneori impresia unei echipe obosite, ca in meciurile acelea de pregatire cand echipa e in mijlocul perioadei de pregatire fizica (dimineata se antreneaza si seara joaca).
In plus,de ce n-ar trebui sa consideram un progres prea mare jocul mai legat din acest meci?  Pentru ca "U' Cluj, folosind un 4-3-3 destul de liniar, a fost cu o clasa sub clasicul 4-4-2 al Astrei de acum cateva etape ( nu atat sistemul conteaza, cat punerea lui in practica sicalitatea jucatorilor).
In general dupa o victorie ar trebui sa avem macar un jucator pe care sa-l remarcam.In ciuda eforturilor unora eu personal n-as putea sa numesc unul. Pentru a te face remarcat nu e suficient doar sa faci eforturi, trebuie sa ai si realizari.
Nu-i nimic, poate altadata.
23 Septembrie 2012, 02:26