Despre Rapid-Dinamo (Finala Cupei)

Cateva fire albe, scoase de Dinamo in acest sezon, mi s-au innegrit aseara inapoi. Reconfortant sa mai scrii si despre o victorie importanta a echipei pe care o sustii.
Dinamo a reusit sa egaleze Rapidul la numarul de Cupe all-time, asa cum era cel mai potrivit s-o faca: printr-o confruntare directa. 13-13, si povestea continua.
Temperatura fanilor de ambele parti a mai scazut, deci putem discuta putin si depre cum s-a desfasurat acest meci.
Bonetti n-a surprins cu o noua asezare. Ar fi fost o mutare nefireasca, cu implicatii prea riscante. Asa ca Dinamo s-a asezat intr-un cuminte  4-4-2, folosind doi inchizatori: Kone (meseriasul postului) si Rus (improvizatia lui Bonetti).
In atac, s-a mers pe experienta si rodajul cuplului Niculae-Danciulescu. Cei doi au reusit o singura combinatie periculoasa in primul sfert de ora, cand Danciulescu a reusit o centrare de efect continuata in aceeasi nota de semi-foarfeca lui Niculae, care si-a ratat de putin tinta. O faza la care Coman mai mult a incurcat vederea fanilor dinamovisti ce se aflau in spatele portii rapidiste.
Pe flancuri au intrat Curtean si Alexe. Fix la mijlocul primei reprize, cei doi au facut schimb de locuri (ex:Curtean incepuse in dreapta si a trecut pe stanga). Alexe a fost destul de sters, n-a intrat nici un moment in joc si s-a simtit stingher cand a trebuit sa rezolve de unul singur mingile in duel direct cu adversarul. La polul opus mi s-a parut Curtean. Dezinvolt, s-a simtit bine cu mingea la picior, reusind cateva urcari solitare in jumatatea adversa. De altfel, el a fost si la originea singurului sut cadrat al lui Dinamo din prima parte (o performanta oarecum, avand in vedere ca in tot meciul au fost 2). Sutul sau din unghi de pe partea stanga cu interiorul piciorului, plus evolutia pe ansamblu imi indica faptul ca se simte mai bine pe stanga. Cum insa Alexe e aproape zero pe dreapta, e foarte posibil sa mai vedem pe viitor astfel de alternante pe benzi intre cei doi. In mod firesc, dupa evolutia avuta, Alexe a fost primul schimbat  dupa cateva minute jucate dupa pauza (asa s-a intamplat si cu Steaua). Curtean a evoluat pana la sfarsit si trebuie subliniata excelenta centrare de la faza golului, care de la el a venit. S-a vorbit despre foarfeca lui Niculae si golul lui Scarlatache dupa meci, dar s-a insistat prea putin pe assist-urile excelente pe care le-au primit.
Deja conturata asezarea lui Dinamo de la mijloc in sus, as face o observatie pentru ofensiva. Toate atacurile au mers exclusiv pe flancuri (fara o sustinere prea substantiala a fundasilor laterali!) sau mingi aruncate (majoritatea fara sa-si atinga scopul, ca tinta nu sunt sigur ca aveau) spre cele doua varfuri. Sa nu ne imbatam cu apa rece, si sa nu bifam aceste mingi bubuite in fata, la verticalizari, cum ar fi tentati probabil, sa explice unii. Daca in prima parte Danciu si Niculae au pastrat aparenta pozitionarii ca atacanti, in a doua, exasperati probabil si de mingile inutilizabile primite, s-au transformat si ei in pioni ai aglomerarii spatiilor din defensiva.
In concluzie: Dinamo a construit, in adevaratul sens al cuvantului -construit, doar pe flancuri. Sub presiunea constanta a Rapidului, lansarile in adancime ale dinamovistilor au fost doar solutii disperate de a nu pierde mingea in pozitii periculoase (s-a intamplat totusi odata, cand Kone a tinut prea mult de balon, si Luchin a ajuns sa salveze singur din fata portii sutul lui Surdu). Daca la 0-0 cred ca principala problema a lui Dinamo a fost lipsa unui mijlocas central ofensiv care sa dea mai multa consistenta constructiei, la 1-0 problema a fost lipsa unor contaatacuri periculoase care sa mai taie din elanul Rapidului si sufocarea propriei aparari. Explicatia lipsei de contraatacuri o gasesc, ca si alta data, in folosirea lui Niculae ca atacant (nu are profilul jucatorului de viteza) si lipsa limpezimii si sangelui rece a dinamovistilor in rarele ocazii cand se putea da o lovitura decisiva adversarului. La cum a aratat jocul ofensiv al lui Dinamo ieri, ar fi fost foarte greu, in cazul unei infrangeri, sa raspundem acuzelor ca echipa a aratat ca una de coada clasamentului mai degraba.
Nu intamplator, apararea am lasat-o la urma. Daca pana acum am vorbit despre lucruri care au scartait in tactica generala sau au fost la pamant, sa trec si la lucrurile bune si foarte bune realizate ieri.
Aseara s-a castigat cu inima. Nu stiu ce le-o fi soptit Bonetti sau ce singuri si-au impus, dar ieri fiecare jucator a lui Dinamo a dat tot ce-a putut. Nu cred ca se indoieste nimeni de asta. Numai privindu-le fetele contorsionate de efort in prelungiri puteai sa realizezi incrancenarea cu care si-au dorit castigarea acestui meci.
Scarlatache in stanga, a fost lozul castigator al lui Bonetti. Pentru cine nu-si mai aminteste, ar fi interesant sa aduc aminte, ca aceeasi miscare o facuse si Ciobotariu in debutul returului. Cu Diabate vandut, postul de fundas stanga parea adjudecat de Pulhac. Surprinzator, cel ales la inceput de Ciobotariu, a fost Scarlatache. Si pentru a vedea ca lucrurile nu sunt intamplatoare, va mai amintesc un episod: meciul retur cu Medias (primul al lui Bonetti). Stiti care a fost surpriza de la cornere pregatita in acel meci de Dinamo? Scarlatache ataca prima bara ! La Medias a prelungit pentru Stoica, la golul decisiv al calificarii, iar ieri si-a luat zborul spre istorie. Cine ar fi crezut? Un cap in gura destinului.
Pentru golul acesta magnific si (aici n-o sa mai fiu asa visator) pentru banii, nesperat de multi, pe care s-ar parea ca i-ar putea aduce clubului, lui Scarlatache ii putem ierta si sterge din memorie toate greselile.
Foarte bine s-au descurcat si ceilalti trei: Moti si Grigore- centrali; Luchin in dreapta. Fiecare din ei a avut la randul sau cate o interventie la sacrificiu salvatoare. O mentiune speciala as avea pentru Moti. E cel mai bun meci pe care l-a facut Moti de cand joaca el la Dinamo! Daca cineva are alt exemplu, as fi foarte curios sa-mi aminteasca. Ieri Moti a excelat la dublaj. Si-a dublat ca nimeni altul colegii. A maturat practic toate mingile filtrate de rapidisti in spatele liniilor de aparare dinamovista.
Daca tot am ajuns la aparare, as da o explicatie lipsei de finalizare a Rapidului, in ciuda unei clare dominari. Rapidul nu are un atacant care sa exceleze la mingile inalte, asa ca a incercat sa treaca de barajul advers prin combinatii la firul ierbii sau driblinguri individuale. Aici Dinamo a stiut sa absoarba foarte bine iuresul rapidist. A aglomerat,  s-a dublat bine si nu in ultimul rand, fiecare jucator a fost o reduta prin atitudine. A iesit in evidenta ca de atatea ori in acest campionat, Kone. E evident, jucatorul care si-a atins in acest sezon varful de forma. Daca deja a semnat cu o alta formatie, nu pot decat sa-mi scot palaria, fata de un jucator care nu s-a menajat deloc, care nu si-a ocrotit picioarele pentru viitoare contracte mai bune. Daca nu a semnat...ar fi cel mai bun transfer al verii sa poata fi pastrat. Rar intalnesti un jucator care sa intre atat de bine in angrenajul unei echipe.
Apropo de Kone. S-a jucat cu focul la un moment dat.  Tinerea aceea de tricou in careu a lui Grigorie a fost de penalty (la duelul Grigore - Teixeira, acestia s-au tinut reciproc, deci nu cred ca a fost). Noroc ca am avut un arbitru strain (supus greselii deci!), altfel s-ar fi declansat o interminabila discutie. Nu s-a dat, asa ca africanul a ramas, pe buna dreptate, omul meciului, in loc sa fi devenit "omul negru" (bineinteles nu la propriu).
In final, ramanem cu victoria. S-a muncit pana la sacrificiu pentru ea, deci cred ca e meritata. Parca Dinamo a avut un plus de incrancenare in meciul de ieri fata de Rapid si asta a facut diferenta pana la urma, nu tactica, nu valoarea jucatorilor.
Felicitari Rapidului, pentru ca ne-a fost un adversar foarte bun, atat in teren cat si in tribune ! O sa vina si randul lor, sunt convins.
Sa fim bucurosi ca aseara toata vara si sa ne citim sanatosi in sezonul urmator !
S-auzim de bine.

24 Mai 2012, 19:00