O victorie buna pentru moralul tuturor dinamovistilor, dar
neconvingatoare si destul de firava in perspectiva returului de la
Medias, unde sunt sigur ca tribunele vor fi pline. Cred ca tocmai
existenta unui retur decisiv pe teren propriu i-a si determinat pe cei
din galeria oaspetilor de ieri sa nu mai faca drumul pana la Bucuresti.
Meciul a inceput cu o formula din nou schimbata pentru Dinamo. Se tot
incearca nemaincercatul , poate-poate pe posturile deficitare, cineva
din lot in mod miraculos va da satisfactie. Astfel l-am vazut trecut in
stanga pe Munteanu, rol pe care l-a mai jucat si la Brasov si Tames in
centru la creatie (amuzant cliseu, dar cred ca aici se potriveste).In
dreapta s-a optat pentru singurul jucator cu ceva adrenalina in ghete:
Cosmin Matei, iar in atac Platini i-a luat locul lui Danciulescu. Ar mai
fi de notat ca s-a mers tot pe mana lui Pulhac in locul lui
Scarlatache. Sunt de acord cu aceasta ultima decizie sesizata, pentru ca
in opinia mea, un Pulhac care isi intra usor usor in forma e mult mai
potrivit ca fundas stanga decat Scarlatache.
O prima parte a meciului in care echipa a jucat ofensiv, a incercat sa
puna mingea la firul ierbii si sa combine cu pase din putine atingeri.
S-a remarcat in mod evident ca si cu Vasluiul, Cosmin Matei. A fost mai
viu si a avut in plus fata de siguranta lui Munteanu si Tames, tupeul sa
mai ia actiuni si pe cont propriu. Pentru adversar, faptul ca nu stie
la ce sa se astepte de la un jucator (va dribla? va pasa? va centra?)
poate fi extrem de destabilizator. Daca lui Munteanu si Tames le
lipseste ceva, atunci tocmai indrazneala asta de a lua actiuni pe cont
propriu e. M-a facut sa realizez acest lucru pustiul asta caruia i s-a
mai dat o sansa la Dinamo si cine stie...
Inainte de a vorbi de partea a doua a jocului, care nu e marcata de
pauza ci de rosul luat de Moti as avea o observatie legata de atacanti.
S-a inceput meciul cu doi atacanti cam de acelasi profil : fizic bun,
tehinca acceptabila, nepretabili jocului de contraatac. Care ar fi
logica introducerii a doi jucatori masivi in atac? Nu vad decat una
(vorbind mai mult tactic si tinand mai putin seama de forma de moment):
realizarea unei superioritati in jocul aerian in careul advers. Da, desi
suna ciudat eu asa vad lucrurile: la calitatile celor doi atacanti
trimisi in teren , Dinamo trebuia sa joace englezeste cum se spunea
odata. Din pacate nu s-a intamplat acest lucru, dovada ca nu asa s-a
gandit cand s-a ales aceasta formula. La seceta aproape totala de
ocazii, in ciuda dominarii din aceasta perioada a meciului, tind sa cred
ca un joc bazat pe centrari catre Niculae si Platini ar fi avut mai
multe rezultate. Ar fi trebuit sa se mai renunte uneori la complicata
constructie prin pase in fata unei aparari aglomerate si sa se profite
de jocul bun de cap al cuplului de atacanti din teren.
Despre faultul lui Moti si cartonasul incasat, e destul de clar: si-a
asumat riscul in cunostiinta de cauza, neprimirea unui gol pe teren
propriu fiind foarte importanta. A avut flerul sa actioneze la timp, o
secunda de intarziere ducand faultul in careu cu consecinte previzibile.
Trebuie totusi criticat (tot Moti cred, fiind zona lui) pentru ca s-a
ajuns in situatia aceea. A mai venit si accidentarea lui Matei si totul a
devenit instabil la Dinamo.
Hai sa vedem: o prima improvizatie a fost trecerea lui Niculae fundas
dreapta pana la pauza. Apoi cel mai mutat si permutat a fost mijlocul:
Pulhac a urcat din fundas in locul lui Munteanu pe stanga, Munteanu din
stanga a trecut in locul lui Tames in centru si Tames a parasit centrul
pentru a juca in dreapta. Singurul neatins a ramas Kone, care poate nu e
o coincidenta c-a fost si cel mai bun jucator din linia mediana. Stiti
cum a fost mutarea asta a mijlocasilor? Ca atunci cand vine unu si se
pune intr-un capat al unei banci si apoi toti cei care erau deja asezati
trebuie sa se ridice si sa se mute un loc mai incolo. Nici apararea n-a
ramas aceeasi. Aici e de notat curajul lui Ciobotariu de a incerca sa
stea in doar trei fundasi: Scarlatache, Grigore, Luchin. Fiind o aparare
in trei nici nu prea mai putem spune care a fost central sau lateral cu
sarcini bine definite cum se intampla la debutul meciului.
Pe hartie Dinamo a jucat cu un 3-4-2 curajos si ofensiv. In practica
(cred ca Ciobotariu nu asta avea in plan) echipa n-a mai avut putere
sa-si impinga adversarul in propria jumatate si a ajuns sa faca chiar ea
acest lucru in cea mai mare parte a timpului.
Din toate aceste improvizatii nu prea avea cum sa iasa un joc prea clar
si organizat. Asa cum observa si comentatorul meciului, Dinamo a aratat
a echipa bezmetica in multe momente.
In fine... A aparat foarte bine Balgradean si neprimirea nici unui gol i
se datoreaza si lui in mare masura. La lucruri pozitive as nota si
efortul de ansamblu al echipei care alergat foarte mult. A facut un bun
joc fara minge cum se mai spune. E mai greu sa observi cat alearga o
echipa cand aceasta nu are mingea, dar eu am fost chiar atent la
amanuntul acesta si ma declar multumit.
Golul s-a nascut dintr-o pasa in adancime foarte buna a lui Grigore si
insistenta aproape disperata a lui Rus. Descatusare sau foc de paie? Vom
vedea in episodul urmator:).
30 Martie 2012
No comments:
Post a Comment