Search This Blog

Wednesday, April 15, 2015

Steaua 5 - 2 Dinamo

Infatuarea dauneaza.
Au aflat-o stelistii acum cateva saptamani, a aflat-o si Stoican dupa meciul de ieri. Nu stiu exact in ce mod. Cu siguranta e trist si suparat. Daca are barbatia si intelepciunea sa recunoasca ca a facut greseli, tot a castigat ceva. Daca insa va merge pe scuze nerealiste si contradictorii se afla evident pe un drum gresit.
Am scris nerealiste. Da, pentru ca, nu poti spune dupa meci ca Stelei i-au intrat cam toate ocaziile pe care si le-a creiat.  Steaua a avut pe langa goluri si ratari mari de a marca, printre care as aminti doar un sut putin pe langa din lovitura libera si o bara la  0-0.
Am scris contradictorii. Da, pentru ca nu poti face aluzii la subtirimea lotului propriei echipe dupa acest meci, cand cu cateva saptamani in urma la sfarsitul partidei de campionat declarai ca diferenta dintre Dinamo si Steaua nu e atat de mare.
M-am luat de declaratiile lui Stoican pentru ca ele imi pot da o parere despre viitorul lui si al echipei implicit. Poti fi confuz si nerealist imediat dupa meci, important e sa te corectezi si sa ai atitudinea potrivita la calm.  Asta ii doresc eu lui Stoican acum.
Sa mergem putin si spre analizarea meciului.
Daca unii dintre noi, dinamovistii am avut visul incitant de a vedea o Dinamo ofensiva, care sa se ia la tranta, care sa vrea sa joace de la egal la egal cu Steaua, acum iata ca ni s-a oferit ocazia sa stim cum ar arata o astfel de partida.
In locul unui toreador inarmat cu spada si mantie am vazut in arena tarului stelist un baietel dinamovist subtirel, incercand cu "disperare" (cuvantul lui Stoican), in timp ce e terfelit si umplut de praf de fioroasa bestie, sa-i infinga intre coarne un cutitas mic si tocit .
Stoican a folosit un 4-3-3 neobisnuit pentru echipa sa, surprinzator, ofensiv si generos in efort ca stil, dar exagerat de riscant si pana la urma nerealist si sinucigas cum avea sa se demonstreze.
Primele 10 minute surpriza a functionat. Dinamo a intrat mai bine in joc, a presionat cu vioiciune in jumatatea adversa obligand Steaua sa joace cu mingi lungi, multe dintre ele terminand in afara terenului. Pe partea ofensiva rezultatele au fost destul de putine totusi, doar Elton dand ceva emotii la o lovitura libera din aproprierea careului.
Bun. De aici, cu mici exceptii, ritmul meciului l-a dat Steaua. Incet- incet au gasit culoare pentru a trece de linia de pressing dinamovista, apropiindu-se si presandu-si adversarul intr-o aparare mult mai retrasa in marginea careului propriu. Una, doua ocazii mari si gol. 1-0.
A scris frumos Cristian Geambasu in cronica sa : "Balgradean bufonul regelui Latovlevic" sau cam asa ceva.
De notat, apropo de culoarele Stelei. Dinamo a incercat sa blocheze doar un sablon din constructia adversarului. Practic cei trei mijlocasi au insistat doar pe blocarea centrului terenului, la o distanta prea mare de fundasii proprii si fara un suport adecvat din partea extremelor Lazar si Rotariu care la jocul fara minge inca sunt deficitari, ca sa nu zic lenesi. Intentia banuiesc ca a fost de a-i prinde pe Pintilii si mai ales Sanmartean primind mingi in pressing cu spatele la directia de atac.
Problema e ca jocul nu se opreste in acest punct, iar Steaua are solutii de avansare si pe banda atat prin urcarea fundasilor laterali, cat si prin travaliul lui Popa pe dreapta si tehnica lui Tanase pe stanga. Practic odata trecut efectul surprizei tactice (pressingul avansat) meciul a fost la indemana Stelei. N-au trebuit decat sa-si foloseasca superioritatea pe benzi in prima faza a constructiei, iar apoi odata trecut de primul baraj al varfurilor si mijlocasilor dinamovisti, in faza a doua Steaua a avut spatiile si posibilitatea unor dueluri unu la unu din care sa faca ce vrea cu apararea contrara.
O sa spuneti ca la 1-0, jocul s-a echilibrat si Dinamo a egalat. Da , corect, dar lucrul acesta nu se datoreaza unui factor tactic. Pur si simplu Steaua si-a permis la 1-0 un moment de respiro pe care nu ar fi trebuit sa si-l permita, iar Dinamo a fost destul de abila sa-l valorifice.
Si aici e momentul de lipsa de inspiratie, de ...nu stiu, spuneti-i cum vreti. Eu cred ca a fost nerealism si lipsa de strategie din partea lui Stoican. A continuat cu aceeasi tactica.
E usor sa vii dupa unmeci pierdut la scor sa spui cum ar fi trebuit jucat. Orice solutie decat cea folosita pare mai buna. Cu toate acestea mi se pare atat de evident si de bun simt incat nu pot sa nu scriu. Dinamo trebuia sa schimbe strategia de aparare. Trebuia sa coboare mai mult. Trebuia sa-si astepte adversarul mai jos, sa-l oblige sa joace in spatii restranse unde poti sa-ti creiezi mai lesne superioritati defensive.
Nespectaculos ce-i drept, dar genul acesta de aparare a dat roade pana la urma si in meciul din campionat. A continua 90 de minute, din primul pana in ultimul sa joci ca un fel de Barcelona, fara sa ai obisnuinta acestui stil si mai ales fiind inferioara valoric adversarului e semn de diletantism. E strategia jucatorului la ruleta care-si impinge norocul dincolo de posibilitatile de acoperire financiara de care dispune. Consecinta nu poate fi decat dezastrul.
Un dezastru din care din fericire se poate invata si care poate fi foarte folositor pe viitor. Rezultatul de ieri insa nu-l mai poate sterge nimic.

Sursa foto: http://sport.hotnews.ro/zoom.html?desc=Foto: Adrian Ilincescu
28 Martie 2014

No comments:

Post a Comment